http:http://www.youtube.com/watch?v=dOblDUVk5Uk
Haitele de câini agresivi terorizează cartierele Băniei fără ca Primăria Craiova să aibă vreo reacţie. 1.600 de craioveni au fost muşcaţi în 2011, circa 3.000 au ajuns la spital în 2012. Oamenii sunt la capătul răbdării şi cer primăriei să ia măsuri urgente.
Numărul craiovenilor atacaţi de câinii fără stăpân din oraş a crescut îngrijorător. Dacă, în 2011, circa 1.600 de persoane s-au prezentat la spital cu muşcături, în 2012 numărul acestora aproape s-a dublat, ajungând la aproximativ 3.000. În perioada ianuarie – martie 2013, se înregistraseră deja peste 500 de noi cazuri. Medicii spun că riscul major la care este supusă o persoană muşcată de un animal este rabia (turbarea), boală infecţioasă acută determinată de virusul rabic, care este transmis de la animal la om prin muşcătură şi care se caracterizează printr-o encefalomielită cu evoluţie rapidă şi invariabil mortală. Animalele domestice (câini, pisici) sau sălbatice (lup, vulpe, dihor, nevăstuică, vidră, şobolan, iepure etc.), pot prezenta în salivă virusul rabic în situaţia în care sunt bolnave, şi-l pot transmite la om prin muşcătură. Îngrijirile unei persoane muşcate constau în toaleta şi dezinfectarea amănunţită a plăgilor, precum şi în vaccinarea VTA (antitetanică). De asemenea, în funcţie de caz, se face vaccin antirabic sau seroterapie antirabică. Nemulţumirea craiovenilor terorizaţi de bandele de câini agresivi este tot mai mare.
Brazda lui Novac, terorizată de câini
Oamenii din cartierul Brazda lui Novac sunt terorizaţi de haitele de câini agresivi. „Toată lumea vine la mine să-i scap de câini. Eu nu am nici o putere. Trec elevii de la şcoală şi sunt muşcaţi de câini. Am sesizat primăria şi a trimis ecarisajul care a prins unu-doi câini, dar ei îi sterilizează şi îi aduc înapoi. Sterilizarea nu rezolvă problema. Câinii sunt învăţaţi pe carne şi sunt foarte răi. Toată treaba asta are repercusiuni asupra populaţiei. E speriată lumea. Am obţinut semnături de la jumătate de bloc, care nu mai poate să mai reziste. Şi eu sunt muşcat, iar soţia a avut o plagă de şapte centimetri. Familia Cojocaru are camere de luat vederi şi, dacă ne ducem să gonim câinii, ne reclamă la poliţie“, se plânge Mihai Bozdogescu, preşedintele Asociaţiei de proprietari nr. 14. Altă locatară din zonă ne-a povestit ce păţeşte până să-şi ia nepoţica de la grădiniţă.
„Am fost muşcată de două ori de câini. Am o nepoţică şi acum am plecat să o iau de la grădiniţă. Eu nu mai pot să vin pe aici, pe unde fac cinci-zece minute, ci ocolesc toată Rocada ca să mă duc să-mi iau copilul! Nu zic să omoare câinii, dar să se ia nişte măsuri. Primăria ar trebui să se îngrijească de aceşti câini, să-i ia şi să-i ducă la un adăpost“, a spus femeia.
„Nu mai ieşiţi din casă!“
Ionica Panduru a sesizat primăria, iar femeia susţine că ar fi primit un răspuns incredibil: municipalitatea sfătuieşte oamenii să iasă cât mai puţin din casă! „Pe nora mea au sărit câinii de două ori şi era cu copilul în braţe. Ea dacă vede acum câini şi la desene animate se sperie. Eu stau la etajul I şi se strâng sub balconul meu. Noaptea nu se poate dormi şi ne-am umplut de purici anul trecut, în vară. Tot blocul a fost plin de purici. Am sesizat primăria şi mi s-a spus să ieşim cât mai puţin din casă. O doamnă, de 77 de ani, a fost muşcată de câini, s-a dus la primărie şi aşa i s-a spus: nu mai ieşiţi din casă! A spus că e singură, să vină primăria să-i achite facturile şi să-i aducă pâine. Nu se poate aşa ceva!“, a povestit femeia, care este foarte supărată pe primarul oraşului, Lia Olguţa Vasilescu.
„Primăria să ia câinii şi să-i ducă la un centru. Nu-i interesează. Promit până sunt aleşi şi după aceea nu-i interesează. Primăriţa numai de fotbal am auzit-o vorbind şi de stadion. Altceva nu am auzit-o să facă ceva concret pentru noi, pentru oameni!“, a mai spus aceasta. Viorel Ştefănescu, alt locatar, se întreabă dacă legile sunt făcute pentru câini sau oameni. „În ultima perioadă, sunt foarte mulţi câini. Faptul că este muşcat un copil pentru mine este foarte grav. În zona în care locuiesc, sunt 70-80 de câini, care se împart în trei tabere, care pornesc războaie şi devin agresivi şi cu oamenii. Azi dimineaţă, pe la ora 7.00, a fost muşcată o femeie de la blocul vecin. În fiecare zi, există una-două persoane muşcate. Legile sunt pentru câini sau pentru noi?“, a spus omul, care afirmă că a sesizat primăria în legătură cu situaţia din cartier. Răspunsul primăriei l-ar fi lăsat fără cuvinte: „Am scris pe internet către primărie şi mi s-a răspuns cu mult tupeu, de unul dintre viceprimari, că au prins un câine. Mai este ceva de comentat?“.
Andreea Anghel, o tânără liceană care a trecut prin zonă la sfârşitul lunii martie, a fost muşcată de câinii hrăniţi de o persoană din cartierul Brazda lui Novac. „Pe 29 martie, mă duceam la şcoală şi am văzut o femeie care hrănea un câine vagabond. Pe la spatele meu, a venit altul şi m-a muşcat. Femeia nu s-a băgat, au sărit oamenii, printre care şi administratorul blocului, şi au reuşit să ia câinii de pe mine. A fost pentru prima dată când am trecut prin acel cartier. Nu o să mai trec! M-au trimis la spitalul de boli infecţioase şi mi-au făcut antirabicul“. Fata, care practică atletismul, şi-a adus aminte că, în decembrie 2012, o fetiţă de zece ani a fost atacată de haitele de câini în incinta stadionului „Ion Oblemenco“. Numai după scandalul din presă primăria a strâns câinii din acea zonă.
Eutanasierea, soluţia legală în vigoare
Legislaţia în vigoare care reglementează problema câinilor fără stăpân este OUG nr. 155/2001, modificată şi completată prin câteva legi ulterioare. Potrivit legii, consiliile locale (CL) au „obligaţia de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi“, adăposturi pentru câinii fără stăpân (art. 2, alin. 1). Iniţial, câinii puteau fi cazaţi în aceste adăposturi până la şapte zile. Perioada de cazare a fost mărită la 14 zile prin Legea nr. 227/2002, apoi a revenit la şapte zile prin Legea nr. 391/2006. Conform art. 7, alin. (1) din OUG nr. 155/2001, „în situaţia în care, după expirarea termenului de cazare, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia vor fi eutanasiaţi“. De asemenea, „serviciile pentru gestionarea câinilor fără stăpân la nivel local au obligaţia de a comunica direcţiilor sanitar-veterinare judeţene şi numărul de câini înregistraţi şi numărul de tatuaj“. Toate datele trebuie să fie centralizate la nivel naţional. OUG nr. 155/2001 (Anexa nr. 3) „recomandă pentru a fi eutanasiaţi câinii care nu au fost revendicaţi sau care nu au putut fi adoptaţi“. Pe de altă parte, Legea nr. 9/2008, de modificare şi completare a Legii nr. 205/2004, privind protecţia animalelor, prevede că „este interzisă eutanasierea câinilor, a pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile, constatate de medicul veterinar“ (art. 7.1.). Contradicţia dintre cele două legi a fost semnalată şi într-o sesizare privind propunerea de modificare a legislaţiei, care a ajuns la Curtea Constituţională a României (CCR). Curtea a respins ca neîntemeiată sesizarea de paralelism legislativ, deoarece art. 1, alin. (2) din Legea nr. 205/2004, privind protecţia animalelor, prevede că „gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul României se reglementează prin lege specială“. CCR spune că „OUG nr. 155/2001, aprobată prin Legea nr. 227/2002, astfel cum este modificată şi completată, este o reglementare specială faţă de cea generală, comună în materie, reprezentată de Legea nr. 205/2004. Aceasta din urmă îşi va găsi aplicarea numai în măsura în care legea specială nu conţine dispoziţii specifice derogatorii“. Cu alte cuvinte, eutanasierea câinilor fără stăpân este o soluţie legală în prezent.
Cazare pe viaţă pentru câini prin noua legislaţie
Iniţial, soluţia eutanasierii a fost păstrată în proiectul de lege aflat în dezbatere de cinci ani în parlament (nr. 912/2007).
Proiectul de lege în forma finală a fost declarat neconstituţional în 2012, însă pe motive formale. Art. I, pt. 8 din acest proiect de lege stipula că, „în situaţia în care, după expirarea termenului de cazare, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia pot fi păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau o combinaţie a acestora, conform hotărârii consiliilor locale, după consultarea populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale respective“. Potrivit CCR, acest articol nu îndeplineşte cerinţele art. 1, alin. (5) din Constituţie („În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“), autorităţile locale fiind „puse în situaţia de a alege aleatoriu o soluţie“. Soluţiile preconizate de un act normativ nu pot fi aplicate aleatoriu, consideră CCR. În martie 2013, forma reexaminată a legii a trecut de Senat şi a fost trimisă spre dezbatere Camerei Deputaţilor. Forma adoptată de Senat modifică din nou art. 4 din OUG nr. 155/2001 şi extinde perioada de cazare a câinilor în adăposturi la 30 de zile. Legea va modifica şi art. 7, iar noul text stipulează că „în situaţia în care, după expirarea termenului de cazare, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia pot fi păstraţi în adăposturi sau returnaţi în teritoriu“. Câinii vor fi sterilizaţi/castraţi obligatoriu. Dacă aceasta va fi forma finală a legii, primăriile vor putea păstra în adăposturi câinii fără stăpân până la moartea naturală a acestora.
Primăria Craiova întârzie cu răspunsurile
Astăzi se împlineşte o săptămână de când GdS a adresat Primăriei Craiova o solicitare atât verbală, cât şi scrisă pentru furnizarea unor informaţii importante pentru cetăţenii care nu mai suportă haitele agresive de câini. Cum nu am primit nici un răspuns, reiterăm informaţiile pe care cetăţenii Craiovei le solicită autorităţilor, prin intermediul GdS:
„În baza Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă rugăm să ne comunicaţi următoarele informaţii: care este numărul total al câinilor fără stăpân din municipiul Craiova; câţi dintre câinii fără stăpân au fost sterilizaţi şi crotaliaţi; ce personal există la serviciul de ecarisaj şi ce fonduri se alocă anual pentru acest serviciu; care este situaţia adăpostului canin aflat în curs de realizare la ieşirea către Breasta; ce fonduri se vor investi în total în adăposturile canine, ce capacitate de cazare vor avea şi în ce orizont de timp vor fi implementate aceste măsuri; cunoaşteţi câţi craioveni ajung anual la spital muşcaţi de câini?; dacă da, furnizaţi-ne aceste informaţii“.
Tot în legătură cu acest subiect, GdS a solicitat ca informaţiile oferite să fie detaliate într-un interviu televizat cu primarul Lia Olguţa Vasilescu, city-managerul Gheorghe Nedelescu sau altă persoană desemnată de către instituţie. Nici la această solicitare nu am primit vreun răspuns.
